Cyberbullying

 

Despre DIU și libertatea de exprimare

O dată cu dezvoltarea tehnologică, internetul devine din ce în ce mai important în viețile noastre fiind prezent în peste 50% din timp. Ne face să ne simțim în siguranță și confortabil creeându-ne un univers personal unde imposibilul devine posibil.

Din păcate, doar o mică parte din utilizatori sunt conștienți de riscurile care ne inconjoară și consecințele pe care internetul și social media le pot avea asupra noastră. 

Atunci când vine vorba de hărțuire în mediul online (cyberbullying) depășim limita de "alt punct de vedere" sau "altă părere" și trecem direct la situațiile în care sunt implicate jigniri, mesaje și imagini umilitoare pentru cel căruia îi este adresat conținutul.

Cele mai frecvente locuri unde întâlnim acest tip de violență sunt rețele de socializare, cum ar fi Facebook, Instagram sau Twitter, dar își face simțită prezența și prin mesajele instant.

 

 

 

 Conform Declarației Universale a Drepturilor Omului, libera exprimare este un drept fundamental de care oricine se poate folosi, acest fapt este susținut și de ONU și Cosiliul Europei. Există argumente pro și contra precum și documente care limitează libera exprimare cu scopul de a prevenii violența exprimată prin acte de intoleranță sau afirmații false. 

” DIU desemnează un „limbaj inflamator, adesea insultător și umilitor, care are ca țintă un individ sau un grup și care poate să includă sau nu un apel la violență”

(United States Holocaust Memorial Museum - “Hate speech and group-targeted violence. The role of speech in violent conflicts”) 

De aici, pleacă diferite conversații controversate despre libera exprimare în raport cu discursul insigator la ură (DIU). Kevin Boyle (2001), susține că o mare parte din oamenii care adoptă un astfel de limbaj toxic în mediul online, se bazează pe libera exprimare ca scuză principală a propriilor concepții rasiste.

Anumite studii au conturat relația dintre libertatea de exprimare și DIU, o relație bazată pe principii democratice prezente în literatura academică de profil. Se punctează tensiunea dintre aceste principii și problematica măsurilor anti-DIU cu un efect cât mai puțin dăunător asupra libertății de exprimare.

Câteva statistici...

În  urma unor studii, UNICEF a ajuns la concluzia că tinerii din ziua de azi sunt foarte siguri pe măsurile de securitate online proprii, 9 din 10 adolescenți consideră că știu cum să se protejeze de pericolele deși sunt conștienți că sunt expuși in peste 80% din timp la factori de risc și situații conflictuale.

De asemenea, o treime din adolescenții intervievați susțin că pot deteca minciunile utilizatorilor internetului, chiar dacă socializarea este foarte importantă în această perioadă a vieții.

În general, armele folosite in mediul online pentru a ataca victimele sunt referitoare la înfățișare și stilul vestimentar, obiceiuri personale, situație materială și statut, rezultate profesionale și în ultimul rând de orientarea sexuală și aspecte rasiale.

Conform studiilor, majoritatea ar fi luat partea victimei în timpul unui conflict în mediul online, dar din cauza lipsei de curaj și de teamă să nu fie atacați la rândul lor, devin indiferenți.

Consecințe

Din păcate, din ce în ce mai mulți tineri nu raportează acest gen de violență și pot suferii diferite traume interioare care se transpun în sentimente profunde  și schimbări comportamentale. 

Conform unui articol scris de I. L . Dobre și E. Enăchescu, consecințele cyberbullying-ului pot fi împărțite în 3 categorii bazate pe efectele asupra victimei, consider că această clasificare este îndeajuns de explicită pentru a ne aduce la cunoștință cât de important este acest aspect. Așadar, toate fiind spuse:

Efecte emoționale

• Depresii
• Refuz către activități 
• Comportament agresiv
• Anxietate

Efecte sociale

• Izolare față de societate
• Absenteism
• Complexe care inhibă socializarea

Efecte fizice

• Autoagresiune
• Consumul de substanțe toxice
• Sinucidere

Prevenție

No hate speech movement

Cosiliul Europei a lansat în perioada 2013-2017 o campanie online pentru combaterea DIU. Această campanie a avut ca scop principal conștientizarea probmelei în cauză și mobilizarea tinerilor împotriva actelor violente din online. În faza a doua,campania se concentrează pe reacțiile educaționale și strategiile de prevenire a acestui fenomen.

În continuare am selectat unele dintre cele mai importante obiective ale acestei mișcări de pe site-ul oficial al mișcării.

• Sensibilizarea publicului cu privire la discursul instigator la ură online și offline
• Susținerea activităților educative din sfera drepturilor omului împotriva discursului instigator la ură și a riscurilor
• Mobilizarea partenerilor naționali și europeni în vederea prevenirii și combaterii discursului instigator la ură și a intoleranței din mediile online și offline
• Promovarea dezvoltării de competenețe media și competențe pentru cetățenie digitală, precum și susținerea participării tinerilor în procese de guvernare a Internetului
• Contribuția la implementarea Planului de Acțiune a Consiliului Europei

Mai mult decât atât, această mișcare activează acum mai mult în social media și organizează evenimente și concursuri pe tematica de cobatere a discursului instigator la ură.

Care este cea mai potrivită metodă de prevenție a violenței în online?

La această întrebare o putem cita pe Mirela Pinte, sociolog intervievat într-un articol al Oanei Calnegru de pe paginadepsihologie.ro,care susține că putem prevenii fenomenul de cyberbullying ”dacă reuşim să intervenim la nivelul cauzelor profunde şi nu doar să penalizăm actele în sine. Acest lucru presupune însă costuri sociale dificil de accesat în acest moment, aşadar într-o primă etapă este indicat să căutăm cele mai bune strategii defensive, implicând toţi factorii interesaţi și relevanţi din viaţa copiilor sau a tinerilor: familia, acolo unde este posibil, pentru a forma şi a întări modelele comportamentale pozitive; educatorii, pentru a dubla eforturile familiei de formare a stimei de sine; grupurile de «peer», pentru a încuraja atitudinile corecte şi responsabile; specialiştii (psihologi, poliţişti, jurişti etc.), care pot susţine eforturile de conştientizare a urmărilor cauzate de actele indezirabile.”

 

În concluzie, ne supunem în fiecare zi la unele riscuri enorme și putem devenii în orice secundă victime ale violenței. Dar ceea ce trebuie să reținem este că avem acces la informație, avem în jurul nostru ,oameni dornici să ne ajute  și limitele libertății de exprimare nu depășesc respectul reciproc. Trebuie doar să nu ne pierdem încredea în propria persoană și să avem curaj să cerem ajutor dacă este nevoie.