Oamenii au început să se obișnuiască cu discursul instigator la ură și nu mai reacționează când îl întâlnesc. Se lasă prinși în partea întunecată a rețelelor sociale, a jocurilor, aplicațiilor și altor surse online. Se trezesc astfel abordați de indivizi cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, în momentele lor cele mai slabe, oferindu-le șansa de a-i răni și de a le ucide speranțele și identitatea pe care uită că o au. Devin astfel victime ale hărțuitorilor pe internet și ajung la rândul lor să arunce săgeți spre cei de lângă ei, că așa s-au obișnuit. Copiii sunt însă cei mai expuși la hărțuirea din mediul online, fiind și cei mai creduli. Conform studiului "Salvați copiii" din 2015 (copii cu vârste cuprinse între 7-17 ani, 33% dintre aceștia își expun în mod public informațiile postat și datele personale, 90% dintre ei sunt prezenți pe rețelele sociale, 55% dintre ei au persoane necunoscute în listă, 1 din 2 copii au fost hărțuiți online și 1 din 3 copii au văzut imagini cu caracter sexual.

 

        În primul rând, o prima latură a hărțuirii online se îndreaptă spre rasism, ungurii, oltenii și romii fiind acei care se simt cei mai dezintegrați din societate, datorită oamenilor care judecă niște fapte, în loc să iubească oamenii, care, de altfel, sunt tot oameni. Datorită vorbelor de pe internet, comentariilor răutăcioase, amenințărilor unora și limitării exprimării opiniilor, mulți dintre aceștia nu reușesc să se mai integreze și tot mulți se confruntă cu depresia și anxietatea. Apoi, O altă latură a hărțuirii online o reprezintă religia și credința. Românii, de exemplu, au început tot mai mulți, să se prezinte ca și creștini (chiar practicanți) și să trăiască ca și atei. De aici pornesc multe critici și judecăți asupra oamenilor care au alte religii sau care pur și simplu au mai mult decât o religie, au o credință și o trăiesc. Sunt diferiți, iar societatea dă la o parte și încearcă să îngrădească tot ceea ce pare diferit și nu încadrează în standardele majorității. Apoi, mai apar diferențele de concepții, idei diferențe fizice, sociale, financiare și asa mai departe. Oamenii își creează standardele lor și nu-și mai văd decât propriile ținte și interese.

 

        Ce e de făcut? Să continuăm să vedem oameni care dărâmă, care lovesc și fug, care îi limitează pe alții și care ucid identități sau să începem să ne dovedim puțina autoritate pe care o avem, să ne exprimăm fără teamă opinia și să nu ne temem să ne afirmăm drepturile și să căutăm dreptatea? Ne lăsăm călcați în picioare și ne sacrificăm orice urmă de demnitatea și mândrie sau luptăm cu armele pe care le avem și căutăm să fim dintre aceia care nu vor avea regrete când vor privi în urma lor? Ca o concluzie, cred că e timpul să ne ridicăm fără teamă, să ne cunoaștem bine valoarea și să nu ne lăsăm mințiți de vorbe care oricum nu sunt adevărate. Să alegem libertatea chiar și pe internet și să ne folosim de acesta cât mai puțin posibil, pentru a diminua cât mai mult Cyberbullying-ul și pentru a avea timp să ne trăim și viața, adevărata viață!