STAY SAFE AND CLEAN
In urma cu doi ani s-a instalat un virus pe care multi dintre noi nu se astepta sa ne doboare.
Lucrurile normale pe care le stiam multi dintre noi , au luat o intorsatura groaznica. Viata frumoasa si sociala pe care o stiam , nu mai exista. Eram privatizati, chiar inchisi in propile case. Sentimentul libertatii a suferit o data cu fiecare om. O trebuit sa invatam sa ne adaptam noilor situatii neprevazute .
Lucrand in domeniul ospitalier, de mai bine de zece ani, am suferit o data cu acest domeniu. Am primit cele mai multe restrictii de functionare si nefunctionare . La un momendat restrictiile erau deja anapoda implemtate, citite si puse in aplicare la locul de munca , lucrurile nu prea corespundeau cu normele. Controalele pentru acest domeniu erau constante.Dificultatea de a lucra devea tot mai mare, purtarea manusilor , purtarea mastii la temperaturile ridicate din toiul veri erau insuportabile . Asezarea oamenilor la mese era o adevarata provocare. Restritiile erau diferite de la o saptamana la alta, trebuiau sa aibe aceeesi nume de familie, nu aveai voie mai mult de patru persoane la masa, distanta de 1,5 m -2 m intre mese. Oameni care erau clienti restaurantului, nu intelegeau reglementarile impuse guvern , adeseori deveneau agresvi verbal.
In incercarea de ai convinge sa respecte si ei impreuna cu noi, altfel riscam suspendarea activitatii.
Controale sau agresiune ?
Lucrand intr-o echipa tanara , am avut putin de suferit , controalele autoritatilor, erau zilnice, uneori de doua ori pe zi.Stim cu toti ca trebuia sa isi faca treaba pentru siguranta tuturor, dar uneori numarul mare de persoane care venea in control , era abuziv. Chiar si clienti au imtit acest sentiment de intimidare si inclusiv noi ca echipa.
Lucrurile simple-complicate-restrictii
Citind retrictiile si bataia de cap de a le implementa, pastreaza un singur circuit de intrare si iesire din locatie, aici era partea amuzanta, pe unde intru? Unde ies? De ce nu am voie pe aici? Dar chiar trebuie sa imi pun masca ? Si intrebarile se tot repetau mereu in fiecare zi de lucru. De ce nu ne asezam inca la masa?
Implementam si scapam de corona sau ?
A luat sfarsit, sau cel putin asa am crezut cand ... s-au ridicat restrictiile... lumea a prins curaj sa iasa in oras, la socializare. Bucuria de a iesi , bucuria de ai revedea pe cei dragi in afara video conferintei. Hai sa iesim, asa auzeam in jurul meu. Volumul lucrului crestea din ce in ce mai mult, bucurie,entuziasm si fericire pe chipurile tuturor oamenilor.
