De-a lungul istoriei, discursul intolerant a fost folosit atât de către instituții laice cat si de către instituțiile religioase. Fie ca vorbim despre prigoanele împotriva reprezentanților anumitor rase (rasa africana) sau de prigoana împotriva anumitor religii/popoare  (Holocaust), discursul intolerant era primul pas in înfăptuirea unor acțiuni îndreptate împotriva omenirii.

Literatura de specialitate din perioada iluminista prezinta modele de toleranta (Gotthold Ephraim Lessing – Nathan Înțeleptul) iar literatura din perioada guvernării naziste a Germaniei prezinta exemple de intoleranta si de discurs intolerant. (Manifestele Partidului National Socialist). De remarcat este însă parcursul unor astfel de discursuri, de la instigarea la ura împotriva semenilor pana la a manipula populația împotriva altor cetățeni cu aceleași drepturi.

Nathan Înțeleptul este o capodopera a lui Gotthold Ephrain Lessing. Un simbol al literaturii germane dar si a literaturii universale, acțiunea din drama filozofica "Nathan Înțeleptul" are loc in Ierusalim - orașul celor trei religii si prezinta viată unui evreu bogat care este prieten cu sultanul musulman si cu cavalerul creștin. Ideea tolerantei este subliniata tocmai prin acțiunile pe care Nathan le întreprinde. Acesta își pierde familia in timpul unei cruciade iar mai apoi adopta o fata care era creștina. Acesta i-a lăsat libertatea religioasa si nu a influențat-o in vreun fel. 

In lumea modernă, toleranța si înțelegerea intre religii este mai necesara ca oricând. Noi trăim într-o vreme marcata de mondializarea economiei si accelerarea mobilității, comunicației, integrării si interdependentei, migrațiilor si deplasărilor de mare amploare ale populațiilor, urbanizării si mutațiilor in sfera formelor de organizare sociala. Din moment ce nu este nici într-o parte a lumii o situație care sa nu sa se caracterizeze prin diversitate, creșterea intolerantei si confruntărilor constituie o amenințare potențiala pentru orice regiune. si nu e vorba aici de o amenințare ce s-ar limita la o anumita tara, ci de o amenințare universala.

In contextul erei tehnologiei, trebuie sa fim cu mult mai atenți in ceea ce privește conținutul pe care îl distribuim pe internet. Nu toate pozele sau afirmațiile pe care noi le consideram amuzante sunt văzute in același fel de alte persoane. Trebuie sa respectam anumite coduri de etica si sa nu deranjam prin materialul distribuit online.  Desigur, orice dezbatere pe un anumit subiect, pana la un punct, este constructiva. Dar atunci când se ating subiecte sensibile ca de exemplu anumite sărbători ale unor religii sau anumite obiceiuri, este de preferat sa nu lansam o dezbatere care poate degenera. Astăzi războiul cultural s-a mutat in spatele monitorului. Exista persoane care doresc sa incite la neînțelegere si disputa intre reprezentanții anumitor culte. Acest lucru poate pare distractiv, dar nu este deloc. Cum ar fi ca cineva sa se ia de creștini si sa afirme ca aceștia cred in niște fapte povestite într-o carte? Iar de la acest lucru sa se ajungă la violenta verbala in mediul online si, mai apoi, poate chiar la violenta fizica daca lucrurile degenerează. 

Din păcate, oamenii nu învață din evenimentele nefericite petrecute tocmai din cauza acestui fenomen al intolerantei religioase si a discursului intolerant. Faptul ca anumite programe, sub pretextul libertății de exprimare, denigrează in mediul online pe reprezentanții anumitor culte este un gest incalificabil. Si după aceea ne miram de ce apar atentate sau răzbunări de diferite feluri ? Cuvintele trebuie folosite cu mare grija. Un astfel de caz este cel de la Charlie Hebdo. Cu toate ca jurnaliștii au libertate de exprimare garantata, nu trebuia sa se joace cu subiecte sensibile si in niciun caz sa parodieze persoane considerate sacre in cadrul unei religii. 

Politica si religia trebuie sa conlucreze pentru a asigura pacea popoarelor, asa cum scrie in fiecare dintre cartile sfinte: in Biblie, in Coran sau in Talmud. Intr-un efort de restabilire a pacii religioase la nivel mondial, majoritatea liderilor religiosi au inregistrat un videoclip in care promoveaza pacea, unitatea si toleranta religioasa. 

                                                  

                                                                           Reprezentanti ai celor trei religiilor monoteiste promovand unitatea la casa de rugaciune din Berlin

                                                                          (sursa imagine: https://www.timesofisrael.com/berlin-prayer-house-unites-jews-christians-muslims/)

 

In concluzie, eforturile facute in ziua de azi de catre liderii religiosi sunt semnificative, dar din pacate, exista grupuri de interese care destabilizeaza aceasta armonie inspirata de acesti lideri religiosi. 

Intrebarea ramane...  putem trai intr-o lume in pace si intelegere si dialog interreligios ?

 

Eu zic ca da, dar trebuie timp si intelepciune! 

 

 

 

 

Bibliografie: 

 

1. Dumitru, M.,  “Despre intolerabil”,Revista “Cuvântul”,(2005);
2. Patapievici, H., “Despre toleranţă”, Dilema veche, (2006);
3. Pleşu, A., “Toleranţa şi intolerabilul – criza unui concept”,Ed. LiterNet, (2005).
4. Lessing, G., E.,  “Nathan der Weise"; (1779) - original (2010);