De la un liceu din Deva, prin laboratoare universitare, până în centre comerciale...Povestea cercetătorului care aduce viitorul mai aproape, cu ajutorul roboților cu teleprezență.
Așa își descrie motivația Paul Țoța, cercetător, profesor și mentor, absolvent al Universității Politehnica Timișoara (UPT), actualmente cadru didactic la Facultatea de Inginerie din Hunedoara (FIH), din cadrul UPT. Proiectele sale nu doar că inovează în tehnologie, ci aduc robotica acolo unde e nevoie de ea: în sălile de clasă, în zonele greu accesibile, în centrele comerciale și, poate în curând, în spitale.
Pasiunea pentru robotică nu s-a născut într-un laborator hi-tech, ci datorită activităților extrașcolare desfășurate în timpul liber când acesta nu era la orele de curs de la Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” din Deva, acolo unde Paul Țoța preda discipline tehnice și coordona echipa de robotică „NRG Robotix”. Cu o bază solidă în mecatronică (absolvent UPT, promoția 2003) și un master în tehnologii multimedia, interesul pentru roboții de teleprezență a prins contur în 2018, cu sprijinul profesorului Mircea Vaida de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Un robot de teleprezență permite unei persoane să interacționeze cu un spațiu aflat la distanță, folosind telecomunicații și robotică.
Mai simplu spus, este puntea care leagă omul de un alt loc — fie că e o sală de clasă, un laborator sau un areal natural — cu ajutorul unui robot mobil controlabil de la distanță, echipat cu cameră, microfon și uneori chiar brațe sau senzori.
În timpul pandemiei, limitările fizice au fost evidente. Cei care nu puteau ajunge într-o sală de clasă sau într-un laborator puteau, cu ajutorul acestor roboți, să „fie acolo”.
Unul dintre prototipurile dezvoltate de Paul Țoța a permis elevilor să efectueze măsurători în timp real de la distanță, trimițând comenzi către echipamente dintr-un laborator fizic și primind datele înapoi în format digital.
Acesta spune „Rezultatele obținute m-au încurajat să continui cercetările, însă nu vă pot dezvălui încă despre ce este vorba deoarece o parte din cercetări sunt în desfășurare în prezent în cadrul Facultății de Inginerie din Hunedoara.”
De asemenea, în anul 2024, acesta a reușit să realizeze un robot publicitar care a fost testat într-un centru comercial din Deva, iar interacțiunea cu publicul a fost una pozitivă.
Marea provocare nu a fost tehnologia în sine, ci cum să o facă accesibilă. „Ne-am concentrat pe înlocuirea componentelor scumpe cu soluții software inteligente. Am folosit tablete, aplicații mobile și procesoare video externe, evitând hardware-ul costisitor,” detaliază cercetătorul.
În 2022, pe durata stagiului de doctoral, acesta a inițiat o colaborare cu Facultatea de Inginerie din Hunedoara (UPT), alături de domnul decan al FIH, în cadrul unui proiect ce vizează aplicarea roboților de teleprezență în explorarea ariilor naturale protejate.
Acesta numește de asemenea proiectul InoHubDoc care i-a oferit un sprijin deosebit pentru a finaliza cercetările din cadrul tezei de doctorat. „În perioada în care am făcut parte din grupul țință al proiectului InoHubDoc, am desfășurat un stagiu practic în cadrul firmei Big Media Advert SRL, unde am realizat un robot publicitar, prin adaptarea unui proiect de cercetare dezvoltat anterior în cadrul tezei, la nevoile companiei.”
După obținerea titlului de doctor, a continuat parteneriatul cu Facultatea de Inginerie din Hunedoara, în calitate de Asistent Universitar Asociat, desfășurând lucrări de laborator la disciplina robotică.
Începând cu semestrul al doilea al anului universitar 2024-2025 acesta a devenit angajat al Facultății de Inginerie din Hunedoara din cadrul Universității Politehnica Timișoara, pe postul de șef lucrări universitar.
În spatele acestor realizări nu sunt doar circuite și linii de cod, ci și oameni, care îl motivează pe domnul Țoța și pentru care el este mulțumitor:
Paul Țoța este convins că inteligența artificială va revoluționa acest domeniu în următorii 5–10 ani. Integrarea AI și a algoritmilor de învățare automată în roboți de teleprezență ar putea duce la aplicații în logistică, mediu, sănătate sau chiar relații publice.
Dacă ești licean sau student interesat de robotică, mecatronică sau inginerie în general, povestea lui Paul Țoța arată că poți face cercetare reală, cu impact, chiar de aici, din România.
Dacă ești cadru didactic, vezi aici un model de colaborare între educație, cercetare și industrie.
Iar dacă ești pur și simplu curios, e dovada că tehnologia nu e doar despre viitor, ci despre ce facem azi ca să-l construim.
