Într-un laborator din inima Universității Politehnica Timișoara, se întâmplă ceva ce pare mai apropiat de științifico-fantastic decât de realitatea zilnică: materiale care „își amintesc” forma. Adică aliaje care, după ce au fost deformate, revin singure la forma inițială atunci când sunt încălzite. Sună ca o magie? De fapt, este rezultatul a peste trei decenii de muncă, viziune și perseverență.
Imediat după Revoluție, în 1990, tânărul cercetător Corneliu M. Crăciunescu primea din partea profesorului Marin Trușculescu o temă de doctorat ce avea să-i schimbe cursul vieții: aliajele cu memorie a formei. Deși la început privite cu scepticism – chiar și de către unii profesori din domeniu – aceste materiale aveau să devină nucleul cercetării sale, dar și baza unor aplicații spectaculoase în industrie, medicină și energie.
Aliajele cu memorie a formei (shape memory alloys – SMA) se încadrează în categoria materialelor inteligente, capabile să își modifice forma ca răspuns la stimuli precum temperatura sau câmpul magnetic. Aceste materiale prezintă efecte funcționale spectaculoase, cum ar fi efectul de memorie a formei, superelasticitatea sau amortizarea vibrațiilor. În plus, unele dintre ele sunt biocompatibile, ceea ce le face ideale pentru aplicații în medicină și alte domenii avansate.
La UPT, cercetarea acestor materiale a fost extinsă spre un nivel superior: integrarea lor în sisteme adaptative, ceea ce le conferă și mai mult potențial în aplicații tehnologice complexe. Această direcție de cercetare este explorată în cadrul proiectului ESOP – „Sistem de explorare pentru optimizarea acționării aliajelor cu memorie a formei în distribuții compoziționale”, desfășurat în Laboratorul de Materiale Inteligente al Departamentului Știința și Ingineria Materialelor, Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Politehnica Timișoara.
Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea unor metode rapide pentru determinarea compoziției optime a acestor aliaje. Metoda utilizată constă în depunerea de filme metalice pe substraturi prin metoda magnetron sputtering, rezultând mostre cu distribuții compoziționale, în cadrul cărora fiecare punct are o compoziție diferită. Astfel, se pot crea biblioteci de materiale, fiecare cu caracteristici unice, care sunt analizate pentru a obține date complete privind compoziția, microstructura, duritatea și comportamentul funcțional.
Cercetarea în domeniul materialelor cu memorie a formei este o activitate de lungă durată, profesorul Crăciunescu contribuind la formarea a numeroși cercetători care astăzi lucrează în universități și institute de prestigiu. Activitatea sa științifică este recunoscută atât la nivel național, cât și internațional, fiind autor a peste 150 de articole ISI, cu peste 1500 de citări și un indice Hirsch de 19. A obținut numeroase premii la saloane de inventică și a fost coautor a șapte brevete de invenție, precum și conducător de doctorat și evaluator în competiții internaționale.
De-a lungul carierei, a derulat colaborări internaționale în SUA, Germania, Portugalia, Norvegia, China și Elveția și a obținut finanțări pentru proiecte de cercetare atât în țară, cât și în străinătate. În paralel, a participat la crearea de infrastructură de cercetare modernă în UPT, contribuind la fondarea Laboratorului de Materiale Inteligente – un spațiu dotat cu echipamente avansate, unde studenții și doctoranzii pot desfășura activități de cercetare la standarde internaționale.
În viitorul apropiat, profesorul Crăciunescu își propune să continue cercetările în domeniul materialelor inteligente, dar și să se concentreze tot mai mult pe aplicații bazate pe energie din hidrogen – o zonă în care deja a realizat premiere naționale: bicicletă, mașinuță și barcă propulsate cu hidrogen.
