În satele montane din Clisura Dunării, unde casele urcă pe coline și tradițiile se transmit firesc dintr-o generație în alta, o echipă de cercetători de la Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) lucrează pentru a dovedi că sustenabilitatea nu este un ideal îndepărtat, ci un proces realizabil – construit cu oameni, știință și răbdare.
Cum lucrează UPT cu satele din Banatul montan?
Echipa UPT a fost implicată în ultimii ani în transformarea unor teritorii dispersate de-a lungul Dunării prin inițiative de revitalizare locală. Scopul? Să readucă la viață comunități ignorate în strategiile de dezvoltare, dar pline de potențial. Proiectele lor nu impun soluții „de sus”, ci pornesc de la ceea ce există deja: patrimoniul natural, resursele locale și mai ales oamenii.
„Este esențial ca orice intervenție să fie ancorată în identitatea locului. Dacă pierdem această legătură, riscăm să facem o dezvoltare care nu răspunde nevoilor reale ale comunității”, subliniază Ana-Maria Branea, conferențiar și arhitect, una dintre coordonatoarele intervențiilor din teren.
Imaginea 1. Building Camp, Moldova Nouă - iulie 2022
Ce înseamnă, concret, dezvoltarea sustenabilă?
Sustenabilitatea presupune satisfacerea tuturor nevoilor din prezent ale omenirii, fără a compromite resursele destinate viitoarelor generații. Asta nu înseamnă doar panouri solare sau trasee turistice. Înseamnă adaptarea reală la contextul local, sprijinirea inițiativelor existente și valorizarea patrimoniului – tangibil și intangibil. E un proces care presupune dialog, testare, răbdare și încredere reciprocă.
Asta înseamnă inclusiv organizarea de ateliere cu autorități și localnici, activități educaționale și reconectarea oamenilor cu spațiile lor comune. Studenții Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara (FAUT) au fost implicați activ în acest demers, explorând prin practică ce presupune intervenția în teritorii reale, locuite și complexe.
Imaginea 2. Întâlnire cu actorii locali, Moldova Nouă - iulie 2022
Tradiție vie în Eibenthal: un sat care nu stă pe loc
Un exemplu perfect al acestei abordări este Eibenthal – un sat ceh din Banatul montan, în care echipa UPT a desfășurat activități de cartare și consultare comunitară. Aici, tradițiile locale nu sunt văzute ca obstacole, ci ca puncte de plecare.
„Tradiția oferă un limbaj comun. Nu ne dorim să conservăm totul în vitrină, ci să activăm resursele vii ale comunităților”, explică Ștefana Bădescu, arhitectă și cercetătoare implicată în proiect. Ea a documentat în detaliu modul în care cultura locală – de la festivaluri la organizarea spațiului public – poate deveni un instrument eficient pentru regenerare. Un exemplu recent este Festivalul Berii din mai 2025, care a reunit participanți din întreaga Clisură și a revitalizat scena locală din Eibenthal, aducând beneficii economice directe. De asemenea, Festival Banat, ajuns la a 14-a ediție și programat pentru 20–23 august 2025, este un eveniment cultural major care atrage anual aproximativ 1.500 de vizitatori. Acesta combină muzica live, gastronomia tradițională și activitățile comunitare, contribuind semnificativ la promovarea patrimoniului cultural ceh din zonă și la consolidarea legăturilor între comunitățile locale și vizitatori.
Atmosfera unică a Festivalului Banat poate fi surprinsă și prin trailerul oficial al evenimentului – o incursiune vizuală în Eibenthal, unde muzica live, comunitatea și tradițiile cehe se împletesc într-un peisaj de poveste.
Imaginea 3. Întâlnire cu actorii locali, Eibenthal - iulie 2021
O rețea de colaborare, nu doar un proiect
Activitățile UPT fac parte din DANUrB+, un proiect de cooperare internațională axat pe revitalizarea comunităților dunărene, derulat în mai multe țări din regiune. Dar în Clisura Dunării, proiectul a devenit mai mult decât o simplă inițiativă europeană – a fost o platformă prin care echipa UPT și-a consolidat o metodă de lucru bazată pe implicare locală și cercetare aplicată.
Chiar dacă DANUrB+ a oferit cadrul, direcția și profunzimea au venit din teren. De la infrastructura precară, la reticența inițială a unor autorități locale, procesul nu a fost unul ușor. Însă tocmai aceste provocări au ajutat echipa să își rafineze intervențiile și să creeze un model replicabil pentru alte teritorii.
Imaginea 4. Întâlnire cu actorii locali, Eibenthal - iulie 2021
Cine sunt oamenii din spatele acestui demers?
Două persoane esențiale în acest demers sunt Ana-Maria Branea și Ștefana Bădescu. Ana-Maria este conferențiar universitar, cu un doctorat în management urban și experiență practică în regenerarea spațiilor și implicarea comunității. Pentru ea, fiecare intervenție capătă sens doar atunci când sunt conectate profund la identitatea locului și implică activ comunitatea. Ștefana, arhitect și cadru didactic, pune accent pe legătura dintre patrimoniu, spațiul public și comunitate. Ea crede că un proiect reușit e acela care lasă o amprentă reală, ceva ce comunitatea poate simți și păstra. Iar cheia stă în colaborarea autentică cu oamenii locului.
Împreună cu colegii lor, arhitectul Mihai-Ionuț Danciu și conf. dr. arh. Marius Găman, ei lucrează pentru a susține tradițiile locale și patrimoniul cultural, integrând aceste valori în proiecte de dezvoltare care să lase o amprentă pozitivă și durabilă în comunitățile implicate.
Un model aplicabil și în alte comunități
Inițiativa Universității Politehnica Timișoara în Clisura Dunării arată că revitalizarea zonelor mai izolate nu depinde doar de planuri urbane sau politici publice, ci de munca unor echipe diverse care colaborează direct cu localnicii.
Ce face intervenția UPT cu adevărat specială nu este doar rezultatul final – un spațiu de întâlnire amenajat sau un eveniment local care aduce viață comunității – ci metoda: o abordare care ține cont de nevoile și tradițiile fiecărui loc, combinând știința cu respectul față de context. Modelul testat aici poate deveni un reper pentru alte inițiative similare din România, punând în centru ideea că sustenabilitatea reală începe întotdeauna cu oamenii.
