Povestea profesorului Florea Dinu: Cum a început pasiunea pentru siguranța clădirilor
Profesorul Florea Dinu și-a descoperit pasiunea pentru studiul structurilor expuse la explozii încă din studenție, când a asistat la o prezentare despre impactul explozilor asupra clădirilor industriale. Fascinat de acest domeniu complex și puțin explorat, și-a propus să găsească soluții care să protejeze vieți și bunuri. De atunci, și-a dedicat cariera Universității Politehnica Timișoara și cercetării, combinând munca de laborator cu experiența practică pe teren. Pentru el, ingineria structurală este mai mult decât calcule — este o misiune pentru un mediu construit mai sigur.
Cu fiecare proiect și conferință, pune întrebări care provoacă gândirea și stimulează inovația: „Cum putem anticipa și proteja clădirile de riscuri extreme încă necunoscute?”
Cât de mult putem controla ce se întâmplă într-un moment de criză? Și mai ales: ce putem face din timp, pentru ca structurile în care trăim sau lucrăm să nu devină pericol în sine?
În spatele acestor întrebări se află ani de cercetare, simulări, testări și colaborări. Iar în mijlocul lor, se află oameni precum prof. dr. ing. Florea Dinu, cadru universitar la Universitatea Politehnica Timișoara, specializat în structuri metalice și compuse oțel‑beton, cu o experiență solidă în analiza structurilor supuse acțiunilor extreme: cutremure, impacturi, dar mai ales explozii accidentale.
Cu peste 120 de lucrări științifice publicate și numeroase proiecte de cercetare, el combină cercetarea de top cu predarea și mentoratul viitoarelor generații de ingineri. Nu e doar un simplu profesor, ci un cercetător premiat și un expert căutat, recunoscut la nivel național și european.
Încă de la începutul carierei, profesorul Dinu și-a orientat activitatea către înțelegerea modului în care se comportă structurile în fața pericolului. Nu din teorie pură, ci din convingerea că un mediu construit sigur este esențial pentru o societate rezilientă. Această direcție a fost concretizată, printre altele, în proiectul SAFE-WALL, finanțat de UEFISCDI și desfășurat în colaborare cu INSEMEX Petroșani și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Scopul? Să se identifice și să se testeze soluții reale pentru protecția fațadelor și pereților ușori în cazul unei explozii – fie ea accidentală sau provocată. Proiectul a trecut prin toate etapele: de la analiză teoretică, la proiectare, testare în laborator, validare numerică și propunerea unor modele aplicabile în proiectare, învățământ și expertizare.
„Dorim să vedem ce trebuie să facem la materiale, la îmbinări, la sistemul structural pentru a evita pe cât posibil cedarea structurii. În majoritatea cazurilor, pierderea de vieţi omeneşti se produce din cauza cedării.”
— prof. dr. ing. Florea Dinu
Ce îl motivează să studieze structurile în situații extreme? Poate ingineria face lumea mai sigură?
Motivația principală a profesorului Dinu este una profund profesională: dorința de a crea structuri care să protejeze viețile oamenilor în situații critice, cum ar fi exploziile sau cutremurele. Aceasta nu este doar o chestiune academică, ci o nevoie practică care are legătură directă cu siguranța publică. Într-o lume în care riscurile naturale sau accidentale pot apărea oricând, întrebarea „Putem să prevenim dezastrul?” devine fundamentală. Este ingineria structurală cu adevărat capabilă să ofere răspunsuri solide și soluții eficiente în fața acestor provocări?
Proiectul SAFE-WALL – un exemplu concret de cercetare aplicată în domeniul siguranței clădirilor
SAFE-WALL reprezintă o abordare inovatoare în protecția clădirilor expuse la explozii accidentale sau intenționate. Scopul principal al acestui proiect a fost dezvoltarea și testarea unor sisteme de închidere ușoare, dar extrem de rezistente, capabile să atenueze efectele undelor de șoc și să limiteze pagubele produse de fragmentele proiectate. Cercetarea a inclus etape complexe, de la proiectarea și fabricarea specimenelor experimentale, până la testarea la scară reală și validarea unui model numeric care să permită aplicarea soluțiilor în proiectare și expertiză.
Procesul de cercetare s-a desfășurat în trei etape majore. Prima etapă a fost dedicată analizei preliminare și proiectării, în care ipotezele au fost stabilite și au fost fabricate primele prototipuri experimentale. Această fază a pus bazele întregului proiect, stabilind direcțiile pentru testele ce urmau să vină. Următoarea etapă a constat în testarea experimentală propriu-zisă, unde s-au efectuat o serie de încercări practice pentru validarea și ajustarea soluțiilor propuse. Chiar și în inginerie, procesul „trial and error” este esențial, iar testele au adus nu doar confirmări, ci și descoperiri neașteptate. În final, ultima etapă a constat în integrarea rezultatelor experimentale într-un model numeric simplu, dar eficient, care poate fi folosit pe scară largă în cercetare, proiectare și educație.
Prin aceste etape, proiectul SAFE-WALL a reușit să traducă cercetarea științifică în soluții practice, aducând un plus de siguranță în mediul construit și oferind o bază solidă pentru viitoare inovații în domeniul protecției împotriva exploziilor.
De ce nu vorbește mass-media despre siguranța la explozie? Cine sunt cei care apreciază cu adevărat această cercetare?
În România, subiectul comportării structurilor la explozie rămâne încă puțin cunoscut și nu atrage atenția publicului larg sau a mass-media. Totuși, în mediul academic și în rândul specialiștilor din domeniul construcțiilor, acest domeniu este privit cu seriozitate și sprijinit continuu. Colaborările cu institute de cercetare și companii de renume mondial, cum este Hilti, evidențiază importanța și aplicabilitatea practică a acestor studii. Aceste realizări arată că, deși tema poate părea îndepărtată pentru majoritatea, în cercurile specializate există un angajament ferm pentru educație și dezvoltarea unor soluții care să crească siguranța și protecția comunităților.
Viziunea care rămâne dincolo de cifre și rezultate
Privind în ansamblu parcursul profesorului Florea Dinu, devine clar că munca sa nu urmărește doar rezultate științifice, ci mai ales un impact real, tangibil, în viața oamenilor și în modul în care ne gândim la siguranța clădirilor. Fie că vorbim despre teorie, testări în laborator sau formarea tinerilor ingineri, totul converge spre un singur scop: un mediu construit mai bine pregătit pentru ceea ce e imprevizibil. Adevărata valoare a cercetării nu stă doar în cifre sau în publicații. Ea se măsoară în soluțiile care pot salva vieți, în generațiile educate să gândească critic și în capacitatea de a transforma provocările extreme în lecții de progres. Iar pentru profesorul Dinu, această misiune continuă – discret, dar esențial – exact acolo unde contează cel mai mult: la intersecția dintre știință, responsabilitate și viziune.
„Ingineria structurală nu înseamnă doar calcule. Înseamnă în primul rând să înțelegi lumea, cu riscurile și fragilitățile ei. Și să fii pregătit pentru ceea ce nu poate fi anticipat.” – prof. dr. ing. Florea Dinu
